Sondajul, realizat în perioada cuprinsă între mijlocul lunii ianuarie şi mijlocul lunii februarie, nu face previziuni legate de rezultatul final al alegerilor, ci compară intenţiile de vot ale celor care, în perioada efectuării sondajului, erau decişi să participe la vot şi cei care erau deja hotărâţi să nu voteze.
La sfârşitul lunii martie, Parlamentul European a prezentat campania instituţională de sensibilizare a cetăţenilor cu privire la alegerile din iunie. Parlamentul este preocupat de constanta scădere a ratei participării la vot din ultimii ani, ca şi de rezultatele sondajelor conform cărora cetăţenii nu dispun de informaţii suficiente. De aceea, acesta a lansat o campanie atractivă din punct de vedere al identităţii vizuale, care se focalizează pe opţiunea politică ce va fi aleasă de către cetăţeni: prin participarea la alegerile europene, cetăţenii pot influenţa aceste opţiuni politice prin votarea candidaţilor/candidatelor care le reflectă preferinţa politică.
Se doreşte astfel ca interesul pentru alegerile europene să crească începând din aprilie, când elementele acestei campanii vor fi vizibile în diferite state membre. De asemenea, dezbaterile politice se vor intensifica în ultimele săptămâni dinaintea alegerilor. Estimări mai clare ale intenţiilor de vot sunt aşteptate în această perioadă.
În ceea ce priveşte aspectele politice, persoanele care au răspuns întrebărilor sondajului s-au arătat interesate în special de aspectele economice: preocupările cele mai mari sunt legate de şomaj (57%), urmat de aproape de creşterea economică. Alte aspecte preocupante sunt inflaţia şi puterea de cumpărare, ca şi securitatea pensiilor. Dintre aspectele non economice, primul loc între preocupările respondenţilor îl ocupă infracţionalitatea (29%), urmat de aprovizionarea energetică (27%) şi schimbările climatice (26%).
În România, creşterea economică este pe primul loc între preocupările respondenţilor (65%), urmată de şomaj (49%) şi de inflaţie şi puterea de cumpărare (43%). Siguranţa alimentară îi preocupă de asemenea în mod special pe români (35% faţă de 23% - media europeană).
La sfârşitul lunii martie, Parlamentul European a prezentat campania instituţională de sensibilizare a cetăţenilor cu privire la alegerile din iunie. Parlamentul este preocupat de constanta scădere a ratei participării la vot din ultimii ani, ca şi de rezultatele sondajelor conform cărora cetăţenii nu dispun de informaţii suficiente. De aceea, acesta a lansat o campanie atractivă din punct de vedere al identităţii vizuale, care se focalizează pe opţiunea politică ce va fi aleasă de către cetăţeni: prin participarea la alegerile europene, cetăţenii pot influenţa aceste opţiuni politice prin votarea candidaţilor/candidatelor care le reflectă preferinţa politică.
Se doreşte astfel ca interesul pentru alegerile europene să crească începând din aprilie, când elementele acestei campanii vor fi vizibile în diferite state membre. De asemenea, dezbaterile politice se vor intensifica în ultimele săptămâni dinaintea alegerilor. Estimări mai clare ale intenţiilor de vot sunt aşteptate în această perioadă.
În ceea ce priveşte aspectele politice, persoanele care au răspuns întrebărilor sondajului s-au arătat interesate în special de aspectele economice: preocupările cele mai mari sunt legate de şomaj (57%), urmat de aproape de creşterea economică. Alte aspecte preocupante sunt inflaţia şi puterea de cumpărare, ca şi securitatea pensiilor. Dintre aspectele non economice, primul loc între preocupările respondenţilor îl ocupă infracţionalitatea (29%), urmat de aprovizionarea energetică (27%) şi schimbările climatice (26%).
În România, creşterea economică este pe primul loc între preocupările respondenţilor (65%), urmată de şomaj (49%) şi de inflaţie şi puterea de cumpărare (43%). Siguranţa alimentară îi preocupă de asemenea în mod special pe români (35% faţă de 23% - media europeană).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu